The blog is dead, long live the blog!
Yep, e cam mort, n-am mai postat ceva de peste doua luni si, cumva, nu-mi pare rau. Nu mai imi vine sa scriu nimic din cauza ca website-ul a intrat sub lumina reflectorului diferitilor profesori de cand cu ultimele incidente. Da, sincer, nu-mi pasa daca mi se comenteaza ca am facut referire cuiva, de aia exista disclaimer-ul din varful sidebar-ului.
What happened in these last few months? Pai, am achizitionat un telefon acceptabil, un bilet la prima editie unui festival care se doreste sa creasca si sa fie reprezentativ Romaniei pe viitor, m-am clasat pe primul loc in cadrul fazei judetene a Concursului de Informatica Aplicata si am zburat la Oradea, unde am prins un loc undeva intre primii 25 [se oprea numerotarea la al zecelea participant], mi s-a ars in sfarsit petarda de sursa, careia i-au scazut voltajele cu 0.5V pe 3 rail-uri, deci era de asteptat sa crape si am dat nastere acestui script, care nu foloseste nimanui fara parola caci e pt uz personal.
Acum ce fac? Imi caut ceva de lucru pe vara [daca stiti pe cineva sau vre-un post de munca [postul care mi-a fost promis mi-a zburat de sub nas din cauza pilelor] gata sa accepte un baiat de 16 ani cu cunostinte medii de programare, webdesign si linux si inspre avansat fata de partea hardware, just let me know si da, accept sa lucrez pana si la terase, oriunde numai la stampilat bilete pentru Metropolis nu], mi-am luat un mouse pe conexiune [da, eu nu scriu ‘conectiune’] USB, pentru a-l folosi cu this little baby cand ajunge. Probabil o sa trantesc si un review.
Meanwhile, eu o sa platesc pe inca un an acest domeniu, chiar daca nu se petrece mare chestie pe el, o sa ‘pasez’ acest computer, caruia ii pica porturile usb din 20 in 20 de sec si interfereaza cu mouse-ul meu, mamei mele, pentru a-si duce la bun sfarsit contabilitatile si, deocamdata, sunt obsedat de My Dying Bride.
Oh well, toodles!
There it goes
Imi pare rau si imi cer scuze daca anumite persoane sau reprezentanti al unor anumite institutii s-au simit lezati si jigniti de unele idei postate de catre mine.
Pentru a evita asa intamplari pe viitor, am adaugat disclaimer-ul, care poate fi citit in dreapta, primul element de pe sidebar.
HAXXXX
O zi de luni, Mircea află că e suspectat în cazul unei schimbări de parolă a unui computer pe care a stat în urmă cu mai bine de trei luni şi jumătate. Tot în acest mod el află că un elev care a efectuat aceasta operaţiune în trecut a fost exmatriculat
S-ar putea ca şi liceul lui Mircea să nu fi avut la începutul anului conexiune la internet, de care, în schimb, poate avea nevoie el. Acesta nu ar fi schimbat parola să se dea şmecher şi ca să dovedească 'că ştie', aşa cum insinuează unii, ci probabil a schimbat-o din necesitate.
Probabil că nu a lăsat nici contul fără parolă deoarece ştia că astfel ar fi putut intra oricine, provocând stricăciuni sesizabile, ci a schimbat-o. Personalul şcolii a tras concluzia eronată că acesta ştia parola dintr-o sursă nedezvăluită. Mircea nu a vrut să afecteze activitatea nimănui, ceea ce ar fi fost posibil dacă ar fi schimbat parola contului Elev, care, cel mai probabil, era 'elev'. Oricum, nici profesorii nu ştiau parolele de administrare ale computerelor respective.
Ce ştiau unii şi nu ştiau mulţi e că ajutorul dat de acest mic boot cd, care profita ca registrii Windows-urilor bazate pe platforma NT sunt neprotejati pre-boot, e mai apreciat decât o supă facută de mama acasă.
Mircea, într-o stare excelentă de spirit, le-a recomandat ca pe viitor, pentru a evita asemenea catastrofe, să fie protejată prioritatea de boot a computerelor, posibil printr-o parolă, care să nu conţină cuvinte urâte. În schimb, acesta a fost descurajat de răspuns.
Totuşi, el nu a înţeles ceva. Dacă faptul s-a consumat acum peste trei luni, de ce nu l-au abordat atunci?
Mircea a fost avertizat că, pe viitor, dacă se repetă aşa ceva, o să-şi ia o vacanţă luungă, luuuuuungă, gen Robinson Crusoe.
I pledge allegiance to me, myself and I
Am jurat ca nu o sa mai imi iau tepe si nu o sa mai fac nimic degeaba. Dar totusi am facut-o.
Vorbesc de proiectul la care am lucrat mai bine de o saptamana impreuna cu o echipa de inca 7 oameni, dintre care doar 4 si-au facut treaba [pe deplin sau partial, nu conteaza, conteaza ca si-au facut-o]. Vorbesc de acelasi proiect care a iscat aceasta asa zisa cearta.
Am refuzat din prima participarea in echipa acestui proiect, dar santajul a mers departe si mi-am facut 2 nopti albe si tone de nervi, renuntand la weekendurile mele, incercand sa-l duc la indeplinire, cerandu-mi-se lucruri imposibil de realizat. Multi tind sa creada ca ori sunt ceva zeu si le pot face pe toate folosindu-ma de computere, ori ma subestimeaza si ies in pierdere. Am primit promisiuni peste promisiuni, pe care cineva le-a sfaramat intentionat spre sfarsit.
Acum, cand trebuie sa realizez site-ul dedicat proiectului, pe care trebuia sa-l duc la bun-sfarsit contracost [s-a modificat intr-un mod foarte dubios si misterios reiesind ca il fac in mod voluntar], arunc manusa. Acesta e doar unul dintre multele motive.
Nu mai imi trebuie sa colaborez cu anumiti oameni care fac parte din acest proiect. Am mai fost facut pe fata mai demult, avandu-mi numele scris pe prezentare dar premiul si diploma revenindu-i doar celui care a dat din gura si s-a lingusit in fata juriului.
Inteleg ca unii oameni au motive [ascunse sau nu] de a participa. Unii sunt nevoiti sa faca asta pentru a-si asigura un viitor in scoala, in contrastul greselilor facute anterior. Altii trebuie sa-si satisfaca placerea bolnava de a se lingusi pe langa alti oameni, intrandu-le pe sub piele si folosindu-i in scopurile proprii. Eu nu am asa ceva. Nu am nici un castig, in afara de o diploma pe care pot s-o atasez dosarului cu diplome care nu o sa-mi foloseasca deloc in viata.
Celor 4 oameni mentionati mai devreme nu am sa le reprosez nimic, au glumit, m-au binedispus, cand am avut nevoie de ceva [chiar si in afara proiectului] m-au ajutat bucurosi in limita propriilor puteri. Restul de 3, doar m-au amagit, m-au enervat, mi-au aruncat in brate mai mult decat puteam duce. Ultimilor le doresc drum sprancenat in materializarea proiectului.
Cat despre consecintele plecarii mele din echipa, nu-mi pasa. Nu mi se poate intampla nimic. Ma lasa o anumita persoana repetent? Nici o problema, pentru asta exista inspectorat.
Jur ca in viitor nu o sa mai lucrez decat singur sau cu oameni pe care ii agreez, care sunt cunoscuti ca pot indeplini ceva, ca pot lucra in echipa si care nu au rasarit in fata mea pe acest Pamant in ultimele 10 minute.
Oameni sunt destui, se gasesc, trebuie sa stii doar sa-i cauti.
Mindfucks.
muritorilor de rand, sortimente de negasit.
De la ei putem achizitiona renumitele lamai in borcanul de pasta de tomate,
Tchibo la galeata de smantana si chiar ilustrul DVD-player Tnuva.
In alta ordine de idei, Wikipedia ne informeaza
ca populatia Etiopiei face parte din relieful statului respectiv.
Antiquities laying around the house
Facandu-mi curatenia seculara prin dulapuri si sertare (cand ma apuca, nu scapa nimic, acum cateva luni am aruncat peste 1/4 din DVD-urile mele la gunoi), am dat peste o reminescenta a erei comuniste, un veritabil aparat foto CMEHA (citit SMENA si care aparent inseamna "Generatie tanara" in rusa).
Proprietarul ei de drept e tatal meu. Din cate stiu a primit-o cadou in anii lui de armata, acum 25 de ani. Are tone de poze facute cu ea, de la fotografii facute in largul marii la amintiri din perioada cand facea "munca patriotica", sapand santuri impreuna cu alti soldati din unitatea sa.
Hot.
SAR rating – not bullcrap
Avand in vedere ca eu intampin cu scepticism majoritatea chestiilor demonstrate de oameni de stiinta, cercetatori samd. evident ca nu am luat in serios nici SAR[specific absorbtion rate] rating-ul atribuit telefoanelor mobile si altor echipamente electrice care functioneaza pe baza undelor radio.
Mare greseala, am reusit sa devin cobai fara stire. You see, pana acum doua saptamani foloseam un telefon bunicel, cu SAR rate-ul de 0,43W/kg, cu care puteam vorbi 5-6 ore fara sa simt nici un efect. Intr-un final s-a stricat.. acum folosesc unul cu SAR rate-ul de 1,13W/kg. Daca vorbesc aprox o ora, incepe sa simt segetaturi la nivelul timpanului. De unde rezulta ca teoria cu 'nu vorbi la telefon ca-ti prajeste creierul' e adevarata.
In another order of ideas, am participat azi la faza judeteana a olimpiadei de engleza, a fost o 'bucata de tort', am terminat dupa 90min, m-am carat acasa. Dandy fine.
Mno hai nu zau
ca si mail account manager, chiar daca am si Horde sau SquirrelMail si teoretic ultimele 2 ar fi mai bune.
So here's a not-so-cool bug.
